FAQ Cautare Membri Grupuri  - Inregistrare  - Profil  - Mesaje private  - Autentificare Ah, inima...        Pagina de start a forumului DeparteDeCasa.MyForum.ro > Club Eva Subiectul anterior :: Subiectul urmator     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 02/02/2007 22:05    Titlul subiectului: Ah, inima... Fetelor, va invidiez ( exagerez, evident ! ) ca aveti "doar " dificultăți de silueta...Eu am ajuns la varsta unei seninatati si impacari care ma face sa aceept ca sunt asa cum sunt, dar nici in urma cu vreo 10 ani nu stateam in cap sa arat ca o manechina - eram usor plinuta, dar plina de potență si ma simteam bine in corpul meu Un pic de grasime pe burta ? 2 cezariene, dupa întâia si scoaterea unui ovar si a trompei respective, care nu mi-au prea permis nici sa "ma strang " nici sa ma omor cu exercitiile ...Ma ingrijeam, nu ma neglijam, dar asta nu era preocuparea mea de capatai.Cu varsta au aprut altele si altele - si, treptat, le-am acceptat si pe ele cu intelegere si impacare - de ce ar trebui eu sa fac concurenta unor fete de 20-30 de ani ? Sunt o mama mai putin buna, o sotie mai putin iubitoare si fericita , daca am cateva kg. im plus fata de canoanele modei?? Asa ca inchid mesajul asta , ca ce urmeaza e lung, si incep unul nou.Poate o sa reusiti sa aveti rabdare si sa cititi. _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 02/02/2007 22:20    Titlul subiectului: 1 Povesteam mai demult, ca in liceu m-am indragostit de un coleg de clasa.Era un baiat...intrigant, as spune - usor retras, usor ciudat, si de care nu era deosebit de usor sa te apropii.In cl. aX-a eram noua la scoala aceea , tocmai se infiintase o clasa speciala de chimie, in care eram doar 24 de elevi.Intamplator, in inițialul trimestru, cand sala de clasa ne-a fost laboratorul, statea in spatele meu , langa cea care e azi una din cele 4 prietene ale mele, si auzeam ce discuta.Asta e întâiul lucru care mi-a atras atentia asupra lui.Ulterior, intr-o pauza, am spus ceva, nu mai stiu ce - si el a fost singurul care a raspuns- dar cu o intrebare , si pe un ton...care a aprins in mine toate beculetele rosii si a pornit toate semnalele de alarma: era genul care ma atragea cel mai tare, fiindca ma ...intriga, avea ceva usor...parsiv, si am zis "fugi, Doina ! " Ceea ce evident ca nu am facut...peste cateva luni am indraznit sa-l invit la ziua mea ( unica si singura pe care am "tinut-o " ) in tineretea mea , desi nu ne invarteam in acelasi grup, si a venit...Ceea ce a inceput atunci , nici macar "poveste" nu se poate numi - a fost o ..idila, un inceput, in timp de iarna...si dupa 2 luni , totul s-a oprit brusc, tocmai dupa ce ma invitase sa mergem la "Love Story " Fara explicatii, fara declaratii ca "gata " - pur si simplu n-a mai fost nimic. _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 02/02/2007 22:46    Titlul subiectului: 2 Si foarte urgent am constatat ca are o prietena la liceul de peste drum.Innebuneam, la sfarsitul orelor, cand il vedeam cum o intinde in fuga, sa o astepte... (Mult mai tarziu, dupa ce , ani in sir , cautasem explicatii, am concluzionat ca, fie era cam certat cu ea, la ziua mea, fie ...nu stiuse cum sa refuze...).Pe scurt, tot liceul am fost bolnava de dragostea asta, care nu voia sa se stinga.lasa ca si el contribuia - 2-3 saptamani nu spunea nici macar "buna-dimineata " , eu coboram nitel cu picioarele pe pamant, si cand vedea ca pot trai linistita, arunca asa , niste franturi de conversatie, de dadea totul peste cap - adica, inca mai vedea ca exist ! Iar mie nu-mi trebuia mai mult... Dupa bacalaureat , pe urma banchetului, am avut , 3 luni, un prieten, care . toata promotia spunea, era asa de indragostit de mine, ca-si picase si admiterea, desi era destept si pregatit.Era baiat bun, si voisem sa ma vindec, dar povestea cu "cui pe cui " n-a mers. Noi am fost prima promotie cu baietii plecati la armata inainte de a incepe facultatea; pastram legatura cu majoritatea fostilor idei de clasa, le scriam saptamanal, in ideea ca precis se plictisesc in cazarmele lor.S., cel dupa care oftam, facea armata in acelasi loc cu prietenul lui din clasa, cu care eu eram ( suntem pana azi ) in relatii foarte bune.Asta mi-a scris, cand l-am intrebat daca crede ca e cazul sa-i scriu si lui S, ca ...pe S eu nu-l interesez, si ca ar fi mai bine sa ma obisnuiesc cu ideea.Si pe cand aproape ma obisnuisem, vine o scrisoare de la S. Am inceput o corespondenta care nu avea nici in clin nici in maneca cu ce simteam eu, ma straduiam sa fiu cat mai neutra si-i povesteam tot felul de prostioare de la facultate , fericita ca exista, totusi, un fir de legatura intre noi. Prin februarie m-a anuntat ca e internat in spitalul militar din orasul nostru, iar eu...la prima zi de vizita, am intins-o de la un seminar si am mers sa-l vizitez ( urlam de dor...)Am mai facut asa, vreo 3 vizite, iar la a 5-a, presupun ca se simtea rau, a fost extrem de neprietenos cu mine - iar eu am avut o reactie foarte ciudata.Ceva parca s-a rupt in mine, am plecat de acolo ca de la o inmormantare , si a doua zi...m-am simtit libera.Parca cineva imi luase dragostea cu mana... Prin aprilie mi-au cazut ochii pe un coleg cu un an mai mare, si m-am mutat in alta poveste.Necazul e ca baiatul asta incepuse sa-mi dea atentie ca unei surioare mai mici , pe care n-a avea - iar eu am interpretat gresit, si inma mea iar a luat foc. Culmea culmilor s-a intamplat prin iunie - am primit un telefon de la S., au urmat altele - ca niste incercari de apropiere.Care , atunci, pe mine , ma cam stanjeneau - el nu mai era in sufletul meu.La un clipă dat am acceptat sa ma intalnesc cu el, doar fiindca mi se parea absolut de neiertat ca TOCMAI EU, care intr-o vreme traiam, respiram, visam, S., sa-l refuz.Mi-a povestit ca prietena lui de care stiam, l-a parasit ( ce greseala ! adica eu eram umbrela de vreme rea ? )...si , mai tarziu, si-a manifestat dorinta sa ma sarute.Ei , eu zic ca ala a fost momentul crucial al sentimentelor mele pentru el.Daca puteam trece peste ciuda usoara, daca barem as fi incercat...dar eu m-am speriat si m-am retras.Nu asa voisem sa primesc eu asta ! ( ce tanara eram ! O femeie adevarata ar fi stiut ca are eficacitatea ca din putin sa faca mult...) Si, in plus, eram cam cu gandul la celalalt, ceea ce e cel mai bun zid de aparare... _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 02/02/2007 23:07    Titlul subiectului: 3 Pe scurt, cam un an dupa asta, S a tot continuat sa incerce marea cu degetul , iar eu nu mai stiam cum sa-l conving ca e cazul sa inceteze.Dar baiatul celalat si-a gasit intre timp o prietena, apoi alta ( cu care s-a si casatorit - culmea , tot o colega de clasa si facultate cu mine ! )iar eu eram tot singura, si singuratate incepea sa ma apese.Cu S ma mai intalneam in oras, la festivalurile studentesti , odata am descoperit ca prietena lui de atunci e o fosta colega de clasa din liceul la care fusesem inainte de clasa speciala...si trebuie sa recunosc ca, de cate ori il revedeam, solitar sau nu, simteam o intepatura in inima.Ani in sir, incepand din liceu ( nu exagerez ! Cel putin 10 ! ) am avut un vis care se repeta - se facea ca , nu stiu cum, eu si S suntem "impreuna " si suntem intr-un loc cu multa lume, iar el, la un moment dat, dispare.Si tot restul visului nu mai e decat o cautare disperata, al carui gust il simt pana azi - peste tot mi se spune "acum a iesit " sau "mergi acolo" , si eu nu dau de el, si ma trezesc cu spaima... Anii au trecut, eu am mai avut cateva patanii nu deosebit de vesele, pana l-am cunoscut pe sotul meu.Si nici nu am bagat de seama ca ma curteaza...dar cand am inteles, s-a facut in mine o liniste mare, adanca si buna.Tot zbuciumul si furtunile s-au dus, totul a devenit clar si simplu, normal si natural - in cam 6 luni ne-am casatorit.( ca nu ne-a dat nimeni nici o sansa , asta e alta poveste - si , uite, in mai facem nunta de argint ! ) Pe S. il mai vedeam, uneori cu sotia lui, uneori singur, dar eram mult mai detasata.Imi vedeam de ale mele.Inainte de a pleca spre Israel, i-am transmis , impreuna cu o scrisoare pentru el si sotia lui, un fel de "jurnal " legat de el, pe care il tinusem in liceu si un pic dupa, zicand ca , de fapt, nu imi apartine , si sa faca ei ce vor cu el.Am purtat o corespondenta sporadica si nu cine-stie-ce profunda, cu lucruri obisnuite - familie , slujba...In 1993 ne-am reintalnit la banchetul de 20 de ani de la absolvirea liceului, am stat unii langa altii, am povestit, am dansat ...Iar eu am fost foarte mandra ca sotia lui se uita cu invidie cand ii povesteam cum ma ajuta pe mine, sotul meu.Fiindca S, nu ;el e doctor, recunoscut si cu functie ( acum ) in oras, atunci inca lupta din greu pt. afirmare.Vine dintr-o familie modesta , si a avut , tot liceul, un complex , din cauza asta - noi, ceilalti , eram minimum copii de profesori- si s-a straduit cumplit de tare sa "ajunga " Mie im pare rau ca a reusit ( de "ajuns " e vorba ) fiindca avea ceva special- si acum e la fel cu toti ceilalti din "lumea buna " _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 02/02/2007 23:29    Titlul subiectului: 4 Acum trebuie sa va vorbesc despre relatia cu sotul meu;primul lucru care se poate spune despre el, si care il caracterizeaza cel mai bine, e ca e un om deosebit de bun si cald.E , intr-un fel, mult mai putin complicat decat S, si Dumnezeu a facut sa ne gasim intr-un moment cand aveam nevoie de liniste si siguranta.Pe care mi le-a dat si mi le da din plin.Ma uit la el si ma topesc de drag, asta as putea spune...Din pacate , in zilele noastre eu precis as fi ramas nemaritata, fiindca componentă "carnala " a iubirii , pe mine ma lasa mai moale.Nu ca as fi frigida, pentru mine , a face dragoste, inseamna a ma darui celui pe care il iubesc, chiar daca nu a starnit in mine pasiuni mistuitoare, e o completare extrem de valoroasa a sentimentului - dar nu e baza.El imi explica ca ei, barbatii , sunt construiti un pic altfel, si ca asta e natura, si ca au si alte necesitati ...poate ca eu nu sunt tocmai in regula, fiindca pana acum, nici un barbat, oricat de atragator ar fi fost el ( nici macar artisti ! ) nu a reusit sa ma starneasca sexual numai prin aparitia lui impresionanta, mie imi trebuie altceva, nu pot defini ce...Sa nu intelegeti din asta ca nu imi place sa fac dragoste cu el ; dar au fost perioade , in viata noastra , cand am avut pe cap griji si necazuri mari, de alta natura, sau , pur si necomplicat am fost asa de hartuita intre slujba, adaptarea la locul nou, cresterea copiilor si ingrijirea parintilor, ca singura mea dorinta era sa fiu lasata sa ma odihnesc cateva ore.Intr-una din acele perioade, mi-a spus sotul meu acum 2 ani, cand am trecut noi printr-o "criza " ( de fapt lucrul despre care vreau sa va vorbesc, dar , ca sa va pot face sa intelegeti, trebuie sa suportati preliminariile astea ) a avut o relatie pur sexuala cu cineva, care i-a dat multa satisfactie in domeniu, pana cand, spune el, a realizat ce face - ca , de fapt, el pe mine ma vrea, chiar daca la capitolul asta stau mai slab ( eu am vrut si vreau sa-l cred ) Realitatea e ca , dupa ce Dumnezeu a luat-o si pe mama, si am ramas numai noi 4, treburile s-au schimbat mult in bine, pe planul asta.Fiindca altfel, tot momentul am fost special de legati si apropiati, pe langa tot susținerea care mi-l da, pot si discuta cu el întocmai orice, de la barfe pana la filosofie, ca si cu cea mai intima prietena a mea, efectiv , imi place sa -mi petrec timpul cu el, si mi-e dor de el cand din cauza schimburilor , nu ne intalnim o saptamana.Si niciodata nu mi-a trecut prin cap ca as fi putut sa-mi petrec viata langa altcineva, sau "cum ar fi fost daca ..." _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 03/02/2007 09:46    Titlul subiectului: 5 Oana , draga mea, inca nu s-a terminat... In 2004 am facut 50 de ani.Varsta rotunda si un pic inspaimantatoare.Norocul meu ca de simtit nu simteam ca as avea-o.Imi traiam viata, cu ce imi dadea ea, si trebuia sa ma uit in buletin ca sa -mi amintesc de varsta.Copii erau deja marisori, asa ca iesirile in excursiile de sambata ( Israelul e o tara mica dar foarte frumoasa, iar noi locuim in nord, unde vezi verde si vara...sunt locuri unde te crezi in Europa )erau in doi - sotul mei, eu - si sandviciurile pe care le pregateam de acasa, si le mancam in vreo poienita sau la o margine de drum. Cand a fost ziua luiS. , dupa o pauza destul de lunga in corespondenta, am pus mana pe telefon ( varsta rotunda, nu ? ) sa-i spun la multi ani.O conversatie neutro-sprintara, terminata cu hotararea de a ne scrie pe mail. ( Am uitata sa fac o paranteza - de cativa ani, visul meu cu cautatul , incepuse sa reapara - si ma trezeam dimineata foarte mirata, intrebandu-ma , de unde si pana unde.Nu simteam ca ceva nu e bine intre mine si sotul meu - atunci de ce subconstientul meu isi facea de cap ?! ...poate de aia i-am si telefonat, ca sa incerc sa dezleg enigma ) Dupa vreo 3 scrisori , in ambele directii, cand am vrut sa trimit un raspuns, a aparut anuntul ca este ceva greseala si nu se poate trimite mesajul.Chestia asta a durat cam o luna, in care mintea si inima mea au luat-o razna.Dupa atata amar de ani, din nou, ceva nu ne permite sa ne regasim, nici macar asa...S-a petrecut atunci un fenomen ciudat - parca as fi intrat in camera, am deschis un dulap inchis multa vreme, incarcat la maximum, si tot ce era in el, mi s-a prabusit deodata in cap.Tot trecutul, cu amintiri si sentimente , a dat buzna peste mine.Pur si simplu am luat foc.Pur si rudimentar am simtit, fizic, ceea ce simteam in liceu , cand ma gandeam la S.In afara nu se vedea nimic, dar in mine colcaiau amintiri si dureri, si frustrari...Cui sa spui ? Am scris o "scrisoare pe care n-ai s-o citesti niciodata " si am pus-o intr-o noua cutie de mail, stiuta numai de mine.In care spuneam cum , de 30 si ceva de ani , nu pot scapa de el si de ciudatul meu sentiment fata de el - si concluzionam ca, daca poti iubi 2 oameni deodata, apoi asta mi se intampla mie.Nu ceream nimic de la el, nu asteptam nimic - doar voiam sa stie. Dupa inca vreo saptamana de ros unghiile in fata calculatorului, am avut o ..."iluminare " Am verificat adresa lui de mail - si am constatat ca ...inversasem 2 cuvinte - de aia nu mergeau scrisorile ! Bucuroasa nevoie mare, am scris o scrisoare - la care am primit raspuns ca se mirase de tacerea mea subita...Tonul incepuse sa fie usor jucaus si sagalnic, cum stiam asa de bine de demult ( un alt amanunt - amandurora ne placea , dintotdeauna, sa ne exprimam in scris, si o faceam bine...Eram cei carora li se citeau in clasa tezele de la romana...)La un ocazie dat, am indraznit sa-i vorbesc de cutia postala secreta, ca sa poata citi faimoasa mea lamentare...Dupa care am asteptat zile in sir cu inima stransa un raspuns, convinsa ca , de data asta, am facut-o lata... _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 03/02/2007 10:34    Titlul subiectului: 6 Raspunsul a venit , pe acelasi ton sagalnic si care nu angaja nimic, incepand cu un "Ei, Doina ", care imi era atat de cunoscut...Dar nici un repros,nici macar o usoara luare peste picior...Si am continuat sa ne scriem.Acum eu imi luasem o mare piatra de pe suflet - ma simteam...avantajata, fiindca el stia acum precis cum stam, si ma simteam libera sa spun orice.Care "orice " a fost , de fapt, povestea anilor in care nu ne vazusem, sau ne vazusem si scrisesem sporadic - si a ajuns si la marea enigma - DE CE ? De ce s-a oprit asa de brusc ceea ce nici nu incepuse bine, ceea ce m-a marcat pe mine pe o viata , si , intr-un fel , mi-a ...facut design-ul.Dupa cum ma si asteptam, a venit un raspuns extrem alambicat ( tipul e si a ramas un complicat ) din care rezulta ca ...eu ardeam cumplit de tare , iar el nu avea la indemana suficient oxigen ca sa intretina arderea, si s-a temut sa nu ia si el foc ( era la faza la care scopul suprem al vietii lui era patrunderea, prin acceptarea la o facultate care atunci era destul de de elita, in mulțimea buna .Ce e drept, a muncit enorm, il surprindeam uneori, in clasa, furand cateva minute de atipeala, probabil invata noptile pe rupte- la medicina era atunci greu de intrat - si la admitere, am vazut cu ochii mei{ si m-am bucurat cum nu ma bucurasem pentru mine !!! } a fost al doilea pe lista celor intrati )Mai tarziu, imi spunea pe un soi de ton de repros ( tot sagalnic ! ) incercase o reapropiere, dar ... Ca sa n-o mai lungesc, a urmat o perioada de cateva luni de corespondenta , necesara mie ca aerul - eu scriam cam de 3 ori cat el, ca doar nu eram asa ocupata si cu atatea obligatii , si imi si place sa scriu.Tot momentul asta , culmea, parca s-au intarit si relatiile cu sotul meu, de fracțiune sexuala nu mai vorbesc, devenise, "la batranete " cum radeam in doi, o adevarata sarbatoare ! Si pe celalalt plan, traiam de la un mail la altul.Sotul meu stia de corespondenta, dar nu stia ce si cum- si nici nu cauta sa afle , fiindca intre noi nu exstasera secrete niciodata. Intr-o zi S a luat legatura cu mine prin Messenger...Si am terminat cu scrisorile , dar a inceput o peroada da 10 ori mai frumoasa.In scrisori, de numeroase ori ne contazisesem, de multe ori avusesem impresia ca imi da "cu pumnul in fgura " fiindca nu gandesc la fel cu el - pe Mess aveam de a face cu un om viu, cald , sugubat - un S cum nu avusesem norocul sa cunosc pana atunci.Traiam agatata de calculator - el scria de la servici, nu de acasa, unde erau multi ochi care ar fi putut urmari "secretul " nostru.Sa nu va imaginati ca erau declaratii de dragoste - totul era un joc de invaluiri si aluzii si reluari de lucruri numi de noi stiute.Uneori povestea despre sotia sa ; am impresia ca relatia lor trecea printr-un impas - el, ocupat tot timpul ( spital, clinica, garzi, predari la studenti, lucrari stiintifice) ea, cu 2 copii deja studenti, care nu mai aveau atata necesitate de ajutorul si prezenta ei, cu o slujba nu tocmai plina de satisfactii - se plangea tot timpul ca nu sunt impreuna, ca se simte singura, desi are un sot.Nu mi-a placut ca spune asta despre ea, ( eu, si daca ar fi fost asa, n-as fi spus asta despre sotul meu , unui om pe care l-am iubit ! ), am incercat sa-i spun cateva trucuri mici , care ne fac oricand placere noua, femeilor, ca sa incerce sa o reapropie - fiindca nu aveam de loc intentia sa i-l "fur " , nici nu se punea problema ! ( in capul si sufletul meu totul era clar - ii iubesc pe amandoi , pe unul , pentru unele, pe alalat, pentru altele !Cred ca S era necesar partii vorbarete si scriitoare din mine, fiindca sotul meu, e , totusi, mai ...necomplicat si dedat figurilor de stil , si partii de ...sadist caruia ii place sa se simta invartit pe deget, ceea ce sotul meu nu a facut cu mine niciodata, si, in plus, aveam senzatia ca ...imi daruiesc jucaria pe care mi-am dorit-o din tot sufletul in copilarie, si am primit tot altele, cu care a trebuit sa ma multumesc,-dar pe care nu le-am vrut .Nici nu imi inchipuiam ce necurat si necinstit e jocul asta.Nu voiam sa fur de la nimeni, nimic - ma simteam cu inima impacata ) _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 03/02/2007 12:19    Titlul subiectului: 7 Nu stiu cum sa va fac sa intelegeti ce a fost cu mine atunci - si mie mi-e cam greu.Descopeream pe Mess un S pe care nu-l cunoscusem, in om cald , apropiat, glumet - am vorbit cu el cat nu o facusem 3 ani de zile, cand fusesem zi de zi , in aceeasi sala de clasa ! Si-a amintit tot felul de amanunte de atunci pe care pana si eu crezusem ca le-am uitat, unele lucruri care mi-au spus ca si cand parea ca nici nu exist pentru el, ma vedea, stia ce fac si ce spun...Si asta m-a umplut de o plăcere nebuna - totusi...Iar acum, IL PRIMISEM ! Reusisem ceea ce 30 si ceva de ani mi se paruse imposibil - imi gasisem un locsor ( chiar si daca intrasem pe usa din dos ) in viata si mulțimea lui, atat de incitante pentru mine....Presupun ca este si la noi, femeile, un soi de criza a varstei, cand, nu ca ne temem de batranete, dar ne e dor de dragoste insasi, de ea asa cum am simtit-o si trait-o in tinerete, de fluturii din burta, de valurile de caldura care iti aprind obrajii , care , oricum ar fi s-o luam, se cam sterg, cu timpul ( si e normal si natural asa ! ) pana si in cea mai fericita relatie, si uitam sa pretuim legatura mai adanca si mai semnificativa, care se instaleaza in locul ei, si uitam ca cel mai simplu ar fi sa incercam sa retrezim asta cu partenerul credincios de o viata... Printasem mailurile vechi ( probabil incepusem , in subconstient, sa simt ca bate vant de furtuna...) si le dusesm in dulapul din vestiar, la servici.Mai luam cate unul, si-l citeam cu zambet.Asa se face ca unul a cazut, acasa, ditr-un buzunar rupt al posetei, întocmai in calea sotului meu care aranja putin prin casa.Fara sa banuiasca nimic,. a vrut sa vada daca e ceva de pastrat ( mai veneam cu hartii de la slujba ) sau de aruncat, si ...i-a cazut cerul in cap.Am avut o explicatie, fara urlete si tipete, ci cu discutii lungi, in care eu am incercat s-o ...aduc din condei, iar el s-a considerat vinovat de totul, zicand ca e pedeapsa de sus, pentru aventura din urma cu cativa ani, pe care mi-a dezvaluit-o cu ocazia asta...Pe Mess am reusit sa-l anunt pe S ca s-a ivit o problema, dar ca o voi rezolva ( inca eram convinsa ca pot naviga in siguranta pe ape tulburi, ca doar nu era sa pierd ceea ce tocmai gasisem, si nu vedeam cat de murdar si necinstit era ceea ce fac...Inca ma dugam lui Dumnezeu sa ma ajute sa-mi duc inselatoria mai departe ! ) Am promis ca pun capat "relatiei" dar , cand sotul meu era in sch.II, continuam sa vorbim.Pana cand el a descoperit...O ! atunci a inceput perioada grea cu adevarat...Ma hartuia si ma urmarea ( eu nu stiam ca pe "history " poti urmari in ce site-uri de internet s-a intrat, a descoperit ca am si un mail de care nu stia, a cerut parola celui "oficial ", a fost musai sa sterg din calculator toate urmele lui S ( fotografii, file-uri cu cantece , fleacuri ) - ma coplesea cu declaratii si dovezi de dragoste, trupesc era de-a dreptul dezlantuit, a stat in spatele meu ca sa scriu si sa trimit o scrisoare in care declar sfarsitul ( pe care am adus-o tare frumos din condei, ca doar ma pricep ! ), a trebuit sa dovedesc si eu ceea ce spusesem, ca , de fapt, am descoperit ca S nu a fost mai mult decat un ...moft, ca el, sotul meu, e cel ales... Incepeam sa ma simt obosita , satula , nedreptatita, si sa-i port pica sotului meu... De la servici am scris o noua scrisoare catre S, in care i-am explicat situatia, si ca eu nu vreau sa intrerupem corespondenta, am deschis o noua cutie de posta, am invatat cum pot sterge urmele pe "history " si pe calculator...si am incercat sa reinviu ceva.Cu mult entuziasm. Sa nu va spun ca in vara aia am fost acasa, in Cluj, si , cum incepusem sa ma simt instrainata si sa ma cam si tem de reactiile sotului meu, 3 saptamni am umblat cu frica in san sa nu carecumva, din intamplare , sa dam nas in nas cu S pe undeva( desi, pe de alta parte, muream sa se intample asa ceva ! ) ca sotul meu sa fie convins ca e aranjat.Imaginati-va unde ajunsesem : ca sa ma vad , 3-4 ore, cu fetele ( pe care , doar , si el le stie ! ) singura, fara el ( ca vreo trei vizite au fost in prezenta lui !!! ) am dus negocieri interminabile...era convins ca e ...facatura si paravan... La reintoarcere, am inceput sa constat ca tonul scrisorilor lui S e din ce in ce mai departat, imi face "rapoarte " detailate despre ultimele succese profesionale si activitati din casa, pe scurt - alta atmosfera.Si nu cea de care imi era dor.Si totusi, m-am incapatanat sa sper ca lucrurile vor reveni la ce au fost...In 2006, de Pasti, am primit o felicitare - dupa care, tacere.Eu am continuat sa scriu si sa trimit , pana prin mai, cand am vazut ca nu are rost, si m-am oprit.Si am inchis si cutia postala, ca sa nu mai fiu tentata... Am incercat sa nu ma mai gandesc la episodul asta, a fost foarte greu, la fel cum deosebit de greu mi-a fost sa ma rapropii in mod real de sotul meu.( Pana acum jucasem teatru, si incepusem sa simt ca traim in minciuna, si nu imi placea.Am inteles ca nu am ce cauta in alte parti, si ca trebuie sa ajung sa gasesc din nou , la el, ceea ce ma atrasese si imi placuse de la inceput, ceea ce imi daduse si continua sa-mi dea, mi-am facut un soi de ...autopsihoterapie, si, incet-incet, nu chiar usor si de la sine, am "lucrat " mult asupra mea insami,dar l-am si m-am regasit) Pe urma au aparut alte probleme, am inceput tratamentul, a inceput razboiul, teama pentru soldat, teama pentru sotul meu care , ca sa ajunga zilnic la servici, trebuie sa calatoreasca printr-una din zonele care au fost cel mai bombardate...Gandurile mele, ale noastre, au luat alte directii, si m-am pomenit ca iar ma strang langa sotul meu si caut aparare si intelegere in bratele lui ( si gasesc ! ) , ca ma uit la el , din nou, si ma topesc toata... _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 03/02/2007 12:40    Titlul subiectului: Final ( UF ! ) Credeti ca sunt, azi, o alta decat am fost atunci cand a inceput totul ? Eu nu;mi-e greu sa ma inteleg, eu sunt un om care prefera adevarul cel mai greu, caruia ii place ca totul sa fie curat, cinstit, si la fata mesii.Pentru care casatoria ., legatura dintre doi oameni , nu se face pe frivolitati si superficialitate, nu e doar o plimbare sub clar de luna, ci o pereche de boi inhamati la acelasi jug, si care , amandoi, trebuie sa traga la fel - si unde nu exista inselaciune. Ori ceea ce am facut eu, asa se cheama, inselaciune... Si cu toate astea, nu ma vad si nu ma imaginez fara sotul meu, nu ma gandesc ca altfel ar fi fost mai bine ( sufar de pacatul luciditatii exagerate, si , in tot episodul asta , am reusit sa inteleg ca S, si daca ar fi fost sa fim impreuna, nu era omul potrivit pentru mine, prea ar fi vrut sa ma fasoneze dupa gustul si dorintele lui, prea avem amandoi vointe tari si incapatanate, in timp ce sotul meu ma iubeste si m-a iubit cu tot ce am, asa cum sunt, PENTRU ca sunt asa cum sunt, si , desi parerile noastre nu sunt aceleasi, in cel putin 40% din cazuri, reusim totdeauna sa gasim o cale potrivita pentru amandoi )- ceva in inima ma inteapa si acum.Dorul dupa ceva care ar fi putut fi - si nu a fost ? Tanjirea dupa ceva ce mi-am dorit toata viata si nu am putut obtine ? ...Nu stiu; dar stau si azi in fata calculatorului ( singura activitate care nu ma obliga la efort fizic) si, uneori, parca astept un semnal cunoscut pe Mess...Merg pe strada si vad cate ceva ( o floare, un nor, copii jucandu-se, nuanță cerului ) si mi-e dor sa fug sa i le impartasesc lui S( care nu stiu cat le aprecia cand o faceam...) - in loc de asta, ajung acasa si i le povestesc sotului meu...Parca mi-ar fi jale dupa ceva care s-a dus fara intoarcere...Nu stiu... Cu sotul meu suntem iar aceiasi iubiti, aceiasi prieteni care am fost candva, nu pot trai fara caldura lui, nu-mi doresc altceva, e bine asa.Dar de ce inima mea totusi, mai incearca , din cand in cand, sa o ia razna ? Noroc ca nu-i mai dau eu voie ! ...Si nici mie... _________________ 2na Sus     nanuca Administrator Data inscrierii: 28/Dec/2006 Mesaje: 668 Trimis: 03/02/2007 13:26    Titlul subiectului: pe forumu meu sunt, sau citesc revista ``intamplari adevarate``? Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 03/02/2007 14:04    Titlul subiectului: sa inteleg ca am fost nelalocul meu ? Sau ca nu stii ca viata ne pune ori in cele mai ciudate situatii, in care credean ca NOI nu vom ajunge niciodata ? _________________ 2na Sus     2na calator--100 km-- Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 205 Localitate: Carmiel, Israel Trimis: 03/02/2007 14:16    Titlul subiectului: Sau ai crezut ca la varste matusalemice femeile devin doar gospodine si mame si nu mai au si o inima in piept ? _________________ 2na Sus     nanuca Administrator Data inscrierii: 28/Dec/2006 Mesaje: 668 Trimis: 03/02/2007 14:25    Titlul subiectului: Nu doina,m-ai inteles gresit, chiar imi face placere sa citesc povestirile voastre, maine daca ma voi simti mai bine voi posta si eu povestea mea,pur si necomplicat povestea ta, si cum o povestesti , mi-i se pare rupta din romane, povestesti extraordinar de frumos! Sus     lena calator --50 km-- Data inscrierii: 30/Dec/2006 Mesaje: 87 Trimis: 03/02/2007 21:58    Titlul subiectului: Interesante povestiri, 2na! Tu ai o capacitate extraordinara de a scrie, povestesti frumos, te-ai gandit vreodata sa incerci sa scrii un roman? Esti inteligenta folosesti cuvinte frumoase, ai puterea de a transpune in scris starile si simtirile tale, iti place pur si necomplicat sa scrii, subiectele nu-ti lipsesc, ar necesită sa valorifici acest talent Lena - _________________ Cu zambetul pe buze, trecem prin viata! Sus     Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:  Primele, cele mai vechi mesajePrimele, cele mai noi mesaje         Pagina de start a forumului DeparteDeCasa.MyForum.ro > Club Eva Pagina 1 din 1     Ora este GMT + 2 ore     Mergi direct la: Alegeti un forum ----------------RegulamentPagina administratorului Prezentare----------------PrezentareBine ati Venit pe forum Romania si tara unde locuiti----------------Cum si de ce ati plecat din Romania?Diferente,Mentalitati,CiudateniiRomania--Video,poze,articole--Imi este dor de..... Buna Dimineata-Discutii la cafea----------------Discutii la cafea De vorba cu Dumnezeu----------------``Ora de religie`` Recreatie----------------HobbyGlume,bancuri, video fan, fotografii hazliiCenaclu literarVacante Gatim Papa Bun----------------Retete traditionale romanestiRetete traditionale din tara in care locuitiRetete rapideCe gatim astazi ?DulciuriRetete cu ``scop`` Evenimentele forumului----------------Evenimentele forumului Club Eva----------------Club Eva ``Albumul Forumului``----------------Fotografii , Video si amintiri de familie Zid de ``dat cu capul``----------------``Zid Al Plangerii``  Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum

noteBored template and graphics © 2004 designed by boo

Powered by phpBB © 2001, 2002 phpBB Group Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro